Obezitatea este asociată cu probleme neurologice, precum migrena, demența, apneea de somn, depresia, Alzheimer, narcolepsie și chiar sindrom de tunel carpian. În plus, greutatea excesivă a fost identificată ca factor de risc pentru declinul cognitiv odată cu înaintarea în vârstă.

Studiile au arătat că obezitatea este asociată cu tulburări cognitive minore, memorie logică întârziată (abilitatea de a reda o povestire după o perioadă de timp) și depresie. Obezitatea are impact general asupra sănătății, iar sănătatea organismului afectează sănătatea și funcționarea creierului.

Greutatea excesivă afectează somnul

Persoanele cu greutate peste normal pot dezvolta o afecțiune numită apnee de somn, o boală gravă, în care persoana afectată se oprește din respirat în mod repetitiv, sau respiră superficial pentru câteva secunde sau chiar minute, apoi reia respirația normală cu un sforăit sonor, gâfâit sau sunet ca de sufocare. Din cauza întreruperilor, somnul nu mai este odihnitor, iar cel afectat se trezește obosit, confuz, epuizat.

Apneea de somn este provocată de greutatea excesivă, dar poate și contribui la acumularea de kilograme în plus. Persoanele care nu dorm suficient suferă modificări neurochimice, inclusiv o creștere a hormonului de stres cum este cortizonul, ceea ce poate duce la creșterea în greutate, la creșterea glicemiei și la rezistență la insulină. Relația dintre obezitate și apneea de somn se manifestă așadar în ambele direcții: cu cât o persoană este mai obeză, cu atât mai gravă este apneea de somn. Și cu cât apneea este mai gravă, cu atât mai obeză devine persoana.

Apneea de somn netratată, sau somnul întrerupt din orice alt motiv duce la creșterea nivelului de grelină, un hormon ce reglează apetitul.

Neurotransmițători și narcolepsie

Mecanismul de bază care leagă obezitatea de apneea de somn obstructivă este în cea mai mare parte de natură anatomică. IMC-ul crescut și efectele gravității fac ca țesuturile din partea din spate a gâtului să cadă și să acopere căile respiratorii în timpul somnului.

Însă legătura între greutatea excesivă și alte afecțiuni neurologice nu este la fel de ușor de explicat. De exemplu, obezitatea este un factor de risc pentru narcolepsie, o boală neurologică cronică care cauzează somnolență severă în timpul zilei și atacuri bruște de somn în perioada diurnă. Narcolepsia ar putea fi explicată de nivelul de neuropeptide care reglează starea de alertă, trezirea și apetitul. Nivelurile scăzute de orexină, o neuropeptidă, sunt asociate atât cu obezitatea, cât și cu narcolepsia.

Conexiunea hormonală

Grăsimea corporală nu este inertă, ci dimpotrivă, poate fi foarte activă. În funcție de localizare poate stârni o furtună hormonală cu efecte negative. Mai ales grăsimea abdominală și cea din jurul organelor poate crește nivelurile hormonilor de stres, poate stimula inflamația sistemică, poate crește stresul oxidativ (ca un fel de ruginire cauzată de moleculele instabile numite radicali liberi) și poate crea resitență la insulină. Fiecare dintre aceste manifestări pot afecta creierul și funcția neurologică.