Un medic va diagnostica obezitatea la un copil cu vârsta mai mare de 2 ani, sau la un adolescent dacă indicele de masă corporală a acestuia ajunge la 95%.

Indicele de masă corporală se calculează împărțind greutatea unei persoane în kilograme la înălțimea acesteia în centimetri. Indicele de masă corporală nu măsoară direct procentul de grăsime corporală, dar este corelat cu acesta.

În cazul copiilor și adolescenților, acest indice nu reprezintă o unealtă de diagnosticare, ci un instrument de evaluare a potențialelor probleme legate de greutate și sănătate. Dacă minorii au un indice de masă corporală ridicat pentru vârsta și sexul lor, medicii pot continua să evalueze starea de sănătate a acestora, pentru a stabili dacă grăsimea în exces este o problemă. Printre elementele evaluate se află grosimea faldurilor de piele, dieta, activitatea fizică, istoricul familial etc.

Consecințele obezității asupra copiilor

Obezitatea la vârsta copilăriei poate avea efecte negative asupra corpului din mai multe puncte de vedere:

  • hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat, ambele fiind factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Într-un studiu, 70% dintre copiii obezi aveau cel puțin un astfel de factor de risc, în timp ce 39% aveau doi sau mai mulți
  • risc crescut de intoleranță la glucoză, rezistență la insulină și diabet tip 2
  • probleme de respirație, ca apneea n somn și astm
  • probleme articulare și disconfort musculoscheletal
  • boala ficatului gras, pietre la fiere, reflux gastro-esofagian
  • stres psihologic ca depresia, probleme comportamentale, probleme la școală
  • respect de sine redus și o percepție de calitate scăzută a vieții
  • disfuncționalitate socială, fizică și emoțională

Riscurile obezității pediatrice pe parcursul vieții

Copiii obezi au un risc crescut de a deveni adulți obezi. Obezitatea la adulți este asociată cu numeroase afecțiuni, printre care boli cardiovasculare, diabet și unele tipuri de cancer.

Dacă copii sunt obezi, obezitatea acestora la vârsta adultă va fi cu atât mai gravă.

Măsurarea acasă a înălțimii și greutății copilului

Pentru aflarea corectă a indicelui de masă corporală măsurătorile corecte sunt foarte importante.

Pentru măsurarea înălțimii, copilul va fi descălțat, fără haine prea groase pe el și fără împletituri ale părului, care ar putea interfera cu măsurătorile. Măsurarea se va realiza în dreptul unui perete drept, pe o pardoseală dreaptă, fără covor sau mochetă. Copilul va sta cu tălpile lipite pe sol, privirea paralelă cu solul și capul, umerii, fesele și câlcâiele atingând peretele (pe cât posibil, în funcție de forma corpului). Cu o carte, sau alt element drept, se va forma un unghi drept cu peretele și se va coborâ cartea până va atinge vârful capului. Se va marca pe perete linia de întâlnire dintre partea de dedesubt a cărții și perete. Ulterior se va măsura cu o ruletă sau un metru distanța de la semn la pardoseală. Se va rotunji măsurătoarea până la 0,1 cm.

Pentru măsurarea greutății se va folosi un cântar digital, amplasat pe o suprafață dreaptă și fermă, fără covor sau mochetă. Copilul se va cântări fără încălțăminte și fără haine groase pe el.