„Gusturile copiilor  sunt rezultatul educației alimentare începute din primii ani de viață și continuate până în jurul vârstei de 20 de ani, realizate de părinti, bunici și educatori. Consecvența acestora este esențială pentru deprinderea unui stil de viață sănătos pentru viitorul adolescent, ulterior adult”, afirmă Maria Martac, biolog, consultant în nutriție și Health Coach în cadrul Clinicii DigestMed, într-un interviu pentru platforma Despreobezitate.ro.

Modelarea gustului începe din primele zile de viață, de la laptele matern, care joacă un rol important în transmiterea preferințelor gustative până la celelalte tipuri de texturi aceasta fiind o cale lungă și extrem de anevoioasă.

Etapa 1: Primul an

În prima parte a vieții, bebelușul poate aprecia gusturile fructelor și legumelor proaspete. Fiecare bebeluș începe ca vegetarian, deoarece carnea este de obicei ultimul grup alimentar introdus noilor consumatori. Între cinci și nouă luni, bebelușilor li se pot introduce o varietate de fructe și legume, cum ar fi mere, banane, pere, avocado, cartofi dulci, morcovi, dovlecei și piure de cartofi. Urmeaza oul, iaurtul, branzica, cerealele si în final ficățelul și carnea de pui.

Etapa 2: Copilăria mică

În primii trei ani avem oportunitatea de a modela gusturile. Copilul nostru învață ce gust ar trebui să aibă fructele și legumele proaspete și acceptă acest lucru ca un comportament normal al familiei. Copiilor le place să mănânce/guste alimente proaspete în loc de produse ambalate. Este bine să lăsăm la îndemâna copilului bucățele de legume, fructe, biscuiți integrali și apă.

Etapa 3: Anii preșcolari și școlari

Este etapa foarte importantă pentru dezvoltarea și stabilirea gusturilor și obiceiurilor culinare. Ceea ce vede în familie și la gradiniță este reper pentru ceea ce va face mai târziu.

Este recomandat să avem varietate de legume, să diversificăm oferta din farfurie, copiii vor aprecia conceptul unui prânz “stil curcubeu”. Este bine să îi luăm cu noi la cumpărături, sau să îi încurajăm să ne ajute în bucătărie. Pot spăla fructe și legume, pot rupe salata verde, pot amesteca și frământa cu mânuțele lor mici aluatul de pâine și își pot servi și mânca propriile creații cu mândrie.

Este perioada când pot învața cum să prepare sandwichuri sănătoase, când pot încerca peștele bogat în uleiuril esențiale și pot începe să citească etichetele produselor. De la această vârstă este bine să știe că nu trebuie să aleagă produse care conțin zahăr adăugat, anumiți îndulcitori artificiali și niciodată grăsimi hidrogenate.

Nu oferim copilul, și nu cumpărăm nici pentru noi, alimente care conțin aditivi artificiali:

  • sirop de porumb cu multă fructoză
  • uleiuri hidrogenate sau „grăsimi trans”
  • orice aditiv de culoare cu un simbol numeric atașat (de exemplu, albastru # 1, galben # 5, roșu # 40)

Etapa 4: Adolescența

Adolescenții care au parte de experiențele de mai sus, chiar dacă vor mânca la un moment dat junk food, nu vor exagera și nu vor ajunge sa fie supraponderali. Acești copii sunt capabili să facă legătura între a mânca bine și a te simți bine. Salatele, pizza cu legume, burritos și gustările din fructe pot fi variantele fast-food sănătoase pentru adolescenții care știu gusturile sănătoase din copilărie. Atunci când merg într-un restaurant de tip fast-food, sunt mai predispuși să caute salatele decât mâncărurile grase sau foarte dulci.

„Copiii tind să dezvolte preferințe și obiceiuri alimentare similare membrilor familiei lor. Dacă alimentele hrănitoare sunt un obicei în casa noastră, copiii noștri le vor alege și le vor consuma. Dacă noi vom alege sa bem băuturi carbogazoase dar copiilor le vom spune să nu consume, evident că nu vom avea niciun succes”, susține specialistul DigestMed.