Cu toții cunoaștem exemple de persoane care au trecut prin diferite „diete perfecte” și au ajuns să sufere pe termen scurt sau lung din cauza lor. Aceste forme de alimentație experimentală ajung să dăuneze grav sănătății chiar dacă în prima fază ne oferă ce dorim: să slăbim. Am discutat cu nutriționistul Maria Martac, specialist în cadrul clinicii DigestMed, despre cum ar trebui să ne organizăm alimentația pentru a avea rezultate naturale și de lungă durată.

Problemele de alimentație se află printre factorii de risc ale celor mai importante și comune boli din societate. Într-un studiu publicat de The Lancet, finanțat de Fundația Bill și Melinda Gates, s-a descoperit că doar în anul 2017 peste 11 milioane de morți au fost cauzate de probleme de sănătate atribuite dietelor neconforme. Alte 255 de milioane de persoane și-au scurtat viața din cauza alimentelor pe care le mănâncă. Principalele cauze ale acestor rezultate sunt: cantitățile foarte mare de sodium, aport scăzut de cereale integrale și lipsa unei diete bogate în fructe.

„Toată lumea trebuie să se hidrateze (în jur de 2 litri de apă zilnic), să se odihnească (în medie 7-8 ore pe noapte) și să mănânce toate grupele de macronutrienți (proteine, glucide, lipide) și micronutrienți (vitamine, minerale și fitonutrienți), dar cât, cum și cât de des, sunt detalii care trebuie individualizate permanent”, explică medicul nutriționist Maria Martac.

Dintre cele 11 milioane de morți menționate anterior, majoritatea lor au fost legate de probleme cardiovasculare și cancer. La nivel global, oamenii consumă în medie doar 12% din cantitatea de nuci recomandată într-un an și doar 23% din cerealele integrale. La sfârșit, cifrele arată îngrijorător: 20% din morțile ce au loc la nivel global pot fi asociate cu unele efecte ale dietelor necorespunzătoare.

„Nu există dietă perfectă sau universal valabilă! Este important să mâncăm doar când ne e real foame (nu poftă) și să ne oprim imediat ce avem prima senzație de sațietate. Să începem să mâncăm mai întâi proteine (carne, ouă, lactate, pește, leguminoase), salate și abia la final paste, orez, cartofi, făinoase etc. Nu trebuie să mâncăm deserturi zilnic și nici fructe oricâte și oricând pe principiul că sunt sănătoase”, ne transmite nutriționistul clinicii Digestmed.

Zahărul și făina, printre principalele probleme alimentare ale populației

„Cel mai mare exces când vine vorba de mâncare consider că este consumul de zahăr și de făină albă în toate combinațiile posibile. Mai mult, pandemia a crescut în mod alarmant consumul de mâncare fast-food, alcool, sucuri carbogazoase și a diminuat considerabil orice formă de mișcare fizică. Și, din păcate, anxietatea provocată de izolare, frica și nesiguranța în fața zilei de mâine sunt adesea anesteziate prin mâncare, de fiecare dată ceva cu mult dulce”, completează Maria Martac.

Există o mulțime de studii care au aprofundat diversele efecte, pozitive sau negative, ale dietelor tradiționale față de cea mediteraneană sau japoneză. Un exemplu este lucrarea publicată de Harvard Health care corelează depresia și anxietatea cu mâncarea nesănătoasă de tip junk food sau fast food. Spre exemplu, în țările în care dietele tradiționale sunt bogate în legume, fructe proaspete, grăsimi polinesaturate sau cereale și paste integrale, riscul depresiei este de la 25% până la 35% mai mic. Acest lucru nu înseamnă, totuși, că orice dietă aleasă o să ne schimbe viața.

„Când ne gândim să ne apucăm de o «dietă» trebuie să conștientizăm că vrem să facem o schimbare, de lungă durată și că aceasta poate să ne strice confortul cu care eram obișnuiți (obiceiuri greșite care ne-au adus în situația de a ține o dietă). Schimbarea doare, durează, iar rezultatele pot să nu vină așa de repede pe cât ne așteptam sau cum ne-au fost promise. Mai trebuie ținut seama că schimbarea presupune investiție de timp în planificare și anumite «sacrificii» în ceea ce privește viața socială, măcar pentru o perioadă”, ne explică Maria Martac.

Din experiența sa proprie, 9 din 10 persoane ajung la clinica DigestMed pentru consiliere în nutriție după ce au ținut una sau mai multe „diete perfecte”: „Este uimitor pentru mine cum oameni în toată firea aleg să urmeze mai degrabă rețetele primite de la cunoștințe sau de pe rețele în loc să urmeze sfaturile unui specialist.”

Pentru Maria Martac, cuvântul „dietă” nu mai reprezintă astăzi ceea ce ar trebui să semnifice în societate sau în limbajul de zi cu zi: „Când vorbesc despre nutriție în context larg (alimentație, hidratare, mișcare, odihnă, anturaj etc) prefer să vorbesc despre Stil de viață. Da, putem să slăbim și fără să facem sport, însă nu este recomandată lipsa mișcării pentru un stil de viață sănătos, pentru un corp armonios și sănătos. Dar greutatea corporală și modificările ei, depinde în primul rând de alimentație (ce și cât mâncăm)”, conchide nutriționistul clinicii DigestMed.