Material scris pentru platforma specializată DespreObezitate.ro de Dr. Oana Pop, Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – Hyperclinica Medlife Oradea

Nutriția la copii este compusă din aceleași principii nutritive precum la adult, cu diferența că la copil cantitățile de macro și micronutrienți sunt mai mari decât la adult datorită necesarului mai crescut. La vârsta copilăriei se dezvoltă dinții, oasele, mușchii și sângele, ceea ce va crește necesarul de nutrienți la copil. În cazul în care alimentația este săracă în nutrienți poate surveni malnutriția cu un deficit în creștere și dezvoltare.

Alimentația trebuie să fie cât mai sănătoasă, astfel încât să asigure o dezvoltare optimă și să evite deficitele. Principiile de bază a unei alimentații sănătoase sunt următoarele:

  •  Alimentația trebuie să fie cât mai diversificată astfel încât copilul să ajungă să consume alimente din toate grupele și subgrupele alimentare;
  •  Trebuie să existe un echilibru în alimentație, astfel încât va fi un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte și produse lactate în detrimentul alimentelor mai rafinate, bogate în grăsimi și zahăr;

Necesarul energetic al unui copil sănătos este determinat de metabolismul bazal, rata de creștere și necesarul de energie. Energia furnizată de alimente trebuie să fie suficientă pentru a asigura creșterea copilului, astfel încât să nu se utilizeze proteine pentru energie, dar în același timp nici să nu apară un aport foarte crescut de nutrienți, astfel încât să survină creșterea ponderală.

Energia trebuie să fie furnizată din consumul optim de macronutrienți conform vârstei:

  • Între 1-3 ani = glucide 45-65%, grăsime 30-40%, proteine 5-20%
  • Între 4-18 ani = glucide 45-65 %, grăsime 25-35 %, proteine 10-30%

Necesarul proteic scade în funcție de vârstă, fiind de aproximativ 1.1 g/kg la copilul mic și ajungând la 0.9 g/kg la copilul mai mare. În funcție de vârstă, necesarul proteic variază între 5-30% din totalul energetic. Riscul la copil de a dezvolta malnutriție proteică poate surveni în special la cei cu dietă strict vegană, celor care prezintă alergii alimentare sau acces limitat la alimente datorită dietelor fade, tulburări de comportament alimentar sau acces limitat la mâncare.

Mineralele și vitaminele sunt necesare pentru dezvoltarea normală a copilului. Deficitul poate duce la creștere încetinită, respectiv diverse afecțiuni.

Copiii cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani prezintă un risc crescut de a dezvolta anemia prin deficit de fier.

Calciul este necesar pentru mineralizarea normală a oaselor și dezvoltarea scheletului. Se găsește în lactate și produse lactate dar și alimente fortificate.

Necesarul zilnic

– copil 1-3 ani = 700 mg/zi

– copil 4-8 ani = 1000 mg/zi;

– copil 9-18 ani = 1300 mg/zi

Zincul este esențial în creștere. Deficitul poate duce la creștere încetinită, apetit diminuat, afectarea gustului și vindecarea îngreunată a rănilor. Cea mai bună sursă de zinc este carnea și fructele de mare.

Vitamina D este necesară în absorbția și fixarea calciului în oase, precum și în prevenția cancerului, bolilor autoimune, boli cardiovasculare și infecțioase.

Obiceiurile alimentare care se formează în copilărie vor fi urmate toată viața. Copiii prezintă cerințe nutriționale specifice, astfel încât să se obțină maximul de sănătate și bunăstare. Ca atare, alimentația la copil trebuie să fie adaptată în funcție de vârstă astfel încât să se obțină doar maximul de beneficii și sa nu existe deficite. Alimentația trebuie să fie realizată pe paliere de vârstă și se va evita excesul care poate duce la obezitate.

La copilul mic, cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani necesarul energetic, variză în funcție de activitatea fizică care este intensă la această vârstă. Necesarul de lichide este cuprins între 90-100 ml/kg/zi .

Glucidele vor oferi între 45-50% din necesarul caloric și provin din consumul de pâine, biscuiți, griș, paste făinoase, orez, mămăligă, fructe și legume, și se vor consuma în cantități mici produse cu conținut crescut în zahăr.

Lipidele se recomandă a asigura între 30-40% din necesarul energetic, din care 5-10% grăsimi animale – unt, smântână, uleiuri vegetale, frișcă. Necesarul de acizi grași esențiali este de 1-3% din totalul energetic.

Proteinele trebuie să acopere 15% din necesarul caloric, din care 60% până la două treimi trebuie să fie de origine animală – lapte, brânză de vacă, ou, carne de pasăre, vită, pește, creier, ficat – alături de proteine vegetale. Sursa de proteine va fi reprezentată de lactate maxim 500 ml/zi, carne 75 g/zi și 1 ou la 2 zile.

Carența proteică poate fi întâlnită la copiii care urmează diete vegetariene ,la cei cu alergii alimentare, tulburări de comportament alimentar sau proveniți din familii cu nivel socio-economic redus.

La copilul mic , numărul de mese este între 4-5 pe zi, și anume 3 mese principale și 1-2 gustări. Orele de masă, vor fi relativ fixe, iar între mese se poate bea apă sau sucuri de fructe, dar atenție la cantitate și mai ales la greutatea copilului. Sucurile de fructe pot duce la exces ponderal cu apariția obezității. Modul de preparare al alimentelor va fi asemănător cu gătitul mâncării pentru adulți.

Alimentele care trebuie incluse în meniul zilnic al copilului de la această vârstă:

  • – lactate și derivate precum brânza, legume, fructe, făinoase, carne și ou, aceste alimente se vor oferi de 5-6 ori pe săptămână;
  • – pâinea neagră poate fi consumată începând cu vârsta de 1 ½ ani.

Din punct de vedere caloric a repartizării hranei, se va face :

  • – micul dejun va avea între 20-25% din calorii;
  • – prânzul va avea între 40-45% din calorii;
  • – cina va avea între 20-30 % din calorii;
  • – gustarea – care are drept ore de consum 10-11 am sau 16-17 pm – reprezintă 10-15% din calorii

Alimentele interzise la copilul mic:

  • – mezelurile, cârnații, afumăturile și carnea de vânat;
  • – sosurile;
  • – condimentele și murăturile;
  • – băuturile răcoritoare
  • – porumb, sâmburi, semințe și alte alimente de dimensiuni mici care pot duce la înec prin aspirație

Preșcolarul și școlarul mic are un necesar de 70-80 kcal/kg/zi între 3-6 ani și 50-65 kcal/kg/zi între 6-10 ani. Necesarul de lichide este la preșcolar de aproximativ 80 ml/kg/zi iar la școlar 60 ml/kg/zi.

Glucidele oferă 55-65 % din necesarul energetic, ceea ce reprezintă aproximtiv 10 g/kg/zi – legume, fructe, paste, pâine;

Lipidele oferă 25-30 % din calorii, în cantitate de aproximativ 2 g/kg/zi sub formă de uleiuri vegetale sau sursă animală: unt, smântână, frișcă

Proteinele trebuie să acopere aproximativ 15% din nevoile calorice, iar 2/3 dintre proteine pot fi de origine animală. Aproximativ 2 g/kg/zi pot să provină din carne – pasăre, vită, porc, oaie – respectiv din brânzeturi – telemea, caș, cașcaval, urdă și uneori chiar din cele fermentate

La această vârstă planul alimentar va fi apropiat de cel al adulților, cu repartiția hranei astfel:

  • – micul dejun va însuma 20-25% din totalul caloriilor zilnice;
  • – prânzul va reprezenta 40-45 %;
  • – cina va atinge între 20-30% din calorii;
  • – gustarea va fi de 10% din totalul caloriilor.

Alimentația zilnică trebuie să acopere necesarul zilnic de nutrienți:

– alimente care se pot oferi în cantitate mai mare – legume, fructe, zarzavaturi;

– alimente care trebuie oferite în cantitate mai mică – produse lactate, carne, ouă, grăsimi, pâine, produse făinoase și zaharoase;

– mesele se oferă copilului înainte de a-i fi foarte foame, de a fi obosit și iritat;

– trebuie să cuprindă neaparat un aliment favorit;

– mesele principale vor fi completate cu gustări formate din cereale cu lapte, sandvișuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt cu fructe, brânza cu conținut scăzut de sare și grăsimi

– alimentația trebuie să fie colorată în vederea stimulării apetitului;

– cantitatea de alimente trebuie să fie adecvată vârstei copilului și să nu fie forțat să mănânce mai mult decât poate;

– masa se va încheia atunci când copilul este iritat, sătul și nu mai manifestă interes;

– în cazul copilului școlar este important ca alimentația să fie diversificată și să asigure nutrienții necesari dezvoltării, dar în același timp să ofere un aport de fier de 8-15 mg/zi prin consumul de carne, legume, cereale integrale sau fortificate, vegetale cu frunze verzi. Gustarea va fi asigurată de fructe, lapte, produse lactate cu conținut scăzut de grăsime.

Alimentele interzise la vârsta de preșcolar și școlar:

  • – alimente rafinate: prăjituri, bomboane, acadele – vor fi oferite foarte rar;
  • – alimente de tip fast-food: pizza, hamburger, cartofi prăjiți;
  • – alimente preparate prin prăjire : maioneză, margarină, brânză topită;
  • – alimente cu conținut mare de sare;
  • – alimente neambalate;
  • – alimente neetichetate;
  • – băuturi răcoritoare cu adaos mare de zaharuri.

În general alimentația trebuie să fie cât mai sănătoasă, să limiteze tot ce înseamnă rafinat și grăsimi saturate, alimente cu un conținut cât mai mic de sare. Alimentația în general trebuie să aibă gust, să ofere plăcere gustativă și chiar olfactivă și vizuală și să asigure nutrienții necesari dezvoltării copilului.

Obezitatea la vârsta copilăriei

Prevalența tot mai crescută a obezității la copil reprezintă o problemă de sănătate publică.

S-a constatat o creștere a IMC-ului mai sus de percentila 95 la aproximativ 16,9 % dintre copiii cu vârsta între 2-19 ani și respectiv 31.7 % prezintă IMC peste percentila 85, ceea ce sugerează supraponderabilitate.

Cu toate acestea încadrarea exactă a copiilor în diagnosticul de supraponderabilitate/obezitate este dficil, deoarece copiii aflați în creștere pot prezenta uneori exces de țesut adipos care odată ce aștia cresc în înălțime, dispare.

Factorii care pot duce la obezitate la vârsta copilăriei pot fi excesul alimentar în urma consumului de alimente rafinate, de tip fast food; porții alimentare prea mari pentru vârsta copilului; sedentarismul și respectiv scăderea timpului alocat exercițiului fizic. Gustările dese care sunt bogate în chipsuri, bomboane, alimente rafinate pot duce la creștere ponderală. Obezitatea prezentă la vârsta copilăriei poate duce la probleme de sănătate la vârsta de adolescent și adult. De asemenea prezența obezității la vârsta copilăriei poate duce la discriminare, respect de sine scăzut, depresie. Problemele medicale care pot surveni pot fi prediabetul, hipercolesterolemia și bolile cardiovasculare.

Prevenția obezității la vârsta copilăriei trebuie să reprezinte o prioritate de sănătate publică. Educația nutrițională corectă trebuie începută în familie și continuată la școală. Copiii trebuie învățați de mici ce înseamnă alimentație sănătoasă și ce trebuie să aleagă atunci când vine vorba de alimentare corectă. Să nu uităm că, gustul se educă, și exact cum educăm din punct de vedere alimentar un copil astfel va fi ca adult.

Bibliografie:

1. Nutritia in ciclul de viata – interventii preventionale – coorodnator Tarcea Monica, Autori: Tarcea Monica, Pitea Ana Maria, CRaciun Calin, Ignat Sonia, Rus Victoria, Ruta Florina, Szasz Simona, Iacob Oana, Salcudean Maria, Nasca Cristina, Nemes Levente – Alimentatia in colectivitati a copilului mic, prescolar si scolar 1-7 ani pg. 611

2. Krauses’s Food and the Nutrition Care Process – L. Kathleen Mahan, Sylvia Escott – Stump, Janice L. Raymond – Edition 13 – Nutrition in childhood – pg. 389

3. Taschenatlas Ernährung – Hans Konrad Biesalski, Peter Grimm, Susanne Nowitzki – Grimm –

Foto: Claudiu Szabo