Copiii care pot fi încadrați în același grup (de exemplu, sunt născuți în același an) împărtășesc în primii ani critici de viață expunerea la același mediu care are legătură cu obezitatea, ca de exemplu la credințele laice și la practicile de hrănire, sunt expuși la aceleași chimicale nocive și au aceleași experiențe în ceea ce privește accesul la mâncare și politicile nutriționale. Astfel copiii dintr-un grup stabilit după anumite criterii au aceleași premise de a dezvolta obezitatea odată cu maturizarea. Teoriile cu privire la cauzele fundamentale de a dezvolta această afecțiune sugerează că distribuția inegală a eforturilor recente de stopare a obezității la copii ar putea agrava în timp disparitățile bazate pe grupuri.

Studiile au urmărit copii cu vârste cuprinse între 2 și 19 ani, folosindu-se modele ierarhice bazate pe grupuri de vârstă (același an al nașterii) pentru determinarea disparităților în obezitate în relație cu educația maternală. Ipoteza de la care au pornit studiile a fost că pentru copiii născuți în același an riscul de a dezvolta obezitate este la fel de ridicat, mai ales dacă și mamele au fost expuse aceluiași tip de educație maternală, cu privire la îngrijirea și hrănirea copiilor. În plus, premisa de la care s-a pornit a fost aceea că disparitățile bazate pe educația maternală s-au accentuat în ultimii ani. respectiv grupurile de copii născuți în ultimii ani sunt mai predispuși la obezitate din cauza modului în care sunt îngrijiți.

Rezultatele studiilor nu permit încă stabilirea unei concluzii clare. Însă a devenit evident faptul că nivelul de educație al mamelor are o legătură directă cu gradul de obezitate al copiiilor. Studii ulterioare vor stabili cu mai multă claritate cum anume sunt relaționate acestea.