Boala Ficatului Gras Asociat Metabolic (MAFLD – Metabolic-associated fatty liver disease) este o provocare globală în creștere pentru sănătate. Un studiu epidemiologic la scară largă efectuat în China a identificat legături între expunerea pe termen lung la poluarea aerului ambiant și MAFLD. Aceste legături sunt exacerbate de stilurile de viață nesănătoase și de prezența obezității centrale, raportează oamenii de știință în Journal of Hepatology.

Incidența MAFLD a crescut constant începând cu anii 1980, afectând în prezent un sfert din populația globală și majoritatea pacienților cu diabet zaharat la adulți, reprezentând o povară globală însemnată. În Asia, MAFLD a crescut la 40% între 2012 și 2017. Cunoscută anterior ca boală hepatică grasă nealcoolică (NAFLD), aceasta poate evolua către boli hepatice în stadiu terminal, cum ar fi ciroza și cancerul hepatic, astfel necesitând transplantul de ficat, iar uneori determinând decesul asociat afecțiunilor ficatului.

Studiile pe animale au arătat că respirarea poluanților din aer poate crește riscul de MAFLD. De exemplu, expunerea la particule fine poate declanșa un fenotip asemănător steatohepatitei non-alcoolice (NASH), poate afecta metabolismul hepatic al glucozei și poate promova fibrogeneza hepatică.

„Epidemia MAFLD corespunde schimbărilor de mediu și stilului de viață care au avut loc odată cu industrializarea rapidă la nivel mondial, în special în multe țări asiatice”, a explicat investigatorul principal Xing Zhao, Universitatea Sichuan, Chengdu, Sichuan, China. „Un număr tot mai mare de studii a sugerat că poluarea aerului înconjurător, care este cea mai mare problemă de mediu cauzată de industrializare, poate crește riscul de tulburări metabolice, cum ar fi rezistența la insulină și dislipidemia, și boli asociate, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2 și sindromul metabolic. Cu toate acestea, dovezile epidemiologice privind asocierea au fost limitate, așa că am efectuat această cercetare pentru a ne îmbunătăți înțelegerea efectelor poluării aerului asupra sănătății umane și, de asemenea, pentru a ajuta la reducerea poverii dată de MAFLD.”

Anchetatorii au efectuat un studiu epidemiologic cu privire la rolul potențial al poluării aerului înconjurător în riscul de MAFLD la aproximativ 90.000 de adulți din China, pe baza sondajului de bază al Cohortei Multietnice din China (CMEC), o cohortă prospectivă care a înrolat aproape 100.000 de participanți în sud-vestul țării, din 2018 până în 2019. CMEC a colectat informații despre participanți, inclusiv date sociodemografice, obiceiuri de stil de viață și istoric medical, prin interviuri verbale efectuate de personal instruit și, subsecvent, a evaluat măsurători antropometrice, probe biologice (sânge, urină și salivă) și date imagistice.

Cercetătorii au descoperit că expunerea pe termen lung la poluarea aerului înconjurător poate spori șansele de MAFLD, în special la persoanele de sex masculin, fumătoare și consumatoare de alcool și la persoanele care au o dietă bogată în grăsimi. Comportamentele nesănătoase ale stilului de viață și o acumulare în exces de grăsime în zona abdominală pot exacerba efectele nocive.

„Descoperirile noastre se adaugă la dovezile tot mai mari ale efectelor dăunătoare ale poluării mediului asupra funcției metabolice și asupra organelor înrudite”, au comentat dr. Zhao și co-investigatorii săi. „Cu toate acestea, activitatea fizică nu pare să modifice asocierile dintre poluarea aerului și MAFLD. Sugerăm ca studiile viitoare să exploreze dacă momentul, intensitatea și forma activității fizice pot atenua efectele dăunătoare ale poluării aerului.”

Anchetatorii propun ca poluarea aerului să fie recunoscută ca un factor de risc modificabil pentru MAFLD. Populațiile cu risc ridicat ar trebui să fie conștiente de calitatea aerului din zonele în care locuiesc și să își planifice activitățile astfel încât să minimizeze expunerea la poluarea aerului.

Într-un editorial însoțitor, Massimo Colombo, Spitalul San Raffaele, Milano, Italia, și Robert Barouki, Universitatea din Paris, Franța, au remarcat că evaluarea determinanților majori ai mortalității la nivel mondial de către OMS a arătat că poluarea globală se află în fruntea listei, situându-se mai sus decât fumatul, consumul de alcool și bolile infecțioase majore și că poluarea aerului, cea mai critică componentă a poluării globale, este probabil responsabilă pentru milioane de decese pe an la nivel mondial.

„O mai bună caracterizare a expozomului (norul invizibil care înconjoară pe fiecare dintre noi şi pe care îl ducem cu noi toată viaţa, format din bacterii, virusuri, ciuperci, particule provenite din poluare şi din alte substanţe chimice, cu care, inevitabil, intrăm în contact zilnic) hepatic este de așteptat să îmbunătățească prevenirea și consilierea de precauție”, au comentat dr. Colombo și dr. Barouki. „Într-adevăr, în timp ce activitatea fizică împreună cu o dietă sănătoasă reprezintă un pilon principal în lupta împotriva morbidităților asociate sindromului metabolic, inclusiv MAFLD, descoperirile conform cărora poluarea mediului ar putea exacerba riscul MAFLD ar putea oferi noi indicii pentru perfecționarea consilierii acestor pacienți, de exemplu, prin limitarea expunerii populațiilor cu risc în locurile din aer liber cu un nivel ridicat de poluare, așa cum se recomandă pacienților care suferă de astm bronșic sever. De asemenea, constituie un stimulent suplimentar pentru factorii de decizie să accelereze eforturile de a se conforma cu orientările și limitele OMS privind poluarea aerului, deoarece multe orașe din Europa și din întreaga lume sunt încă cu mult peste aceste limite”.

 

Sursa: medicalxpress.com