Persoanele care constată că au probleme cu kilogramele în plus (supraponderale sau obeze) se pot adresa, în primă instanță, medicului de familie, care, în urma consultului amănunțit, îi poate direcționa către un medic endocrinolog sau un medic nutriționist. De preferat este ca pacienții să se adreseze unui medic și să evite anumiți “specialiști” din domeniu, care spun că sunt nutriționiști, dar nu au decât un colegiu sau alte studii de scurtă durată, pentru că, de multe ori, obezitatea ascunde și alte afecțiuni, precum hipotiroidismul, de exemplu, care pot fi diagnosticate și tratate, doar în urma unui consult medical, în urma efectuării unor investigații de specialitate. Acesta este traseul recomandat tuturor celor care au probleme cu greutatea de Dr. Oana Dăscălescu, medic primar diabet, nutriție, boli metabolice, medic specialist endocrinolog, într-un interviu pentru platforma specializată Despreobezitate.ro.

Afecțiunile medicale cronice, influențate de obezitate

Potrivit medicului, afecțiunile medicale cronice, influențate în cel mai mare grad de obezitate, sunt bolile cardiovasculare: boala cardiacă ischemică, accidentele vasculare cerebrale, dar și hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă, insuficiența venoasă cronică și boala arterială periferică. Obezitatea își pune amprenta și asupra diabetului zaharat de tip 2, precum și asupra celorlalte afecțiuni ce fac parte din sindromul metabolic: dislipidemie, hiperuricemie, sindrom de ovar polichistic. Obezitatea influențează, de asemenea, diagnosticul, evoluția și prognosticul cancerelor de diferite tipuri. De asemenea, afectează și afecțiunile neurodegenerative, boala Alzheimer, în special.

Depresia și tulburările de alimentație, consecințele psihologice ale obezității

Consecințele psihologice ale instaurării obezității asupra pacienților sunt, după cum a arătat Dr. Oana Dăscălescu, depresia, tulburările de alimentație, precum anorexia, bulimia, dar și anxietatea sau scăderea respectului de sine. Toate acestea au impact asupra scăderii calității vieții și asupra propriei imagini a corpului, deoarece duc la stigmatizare socială și la izolarea pacientului, care se simte discriminat, atât la nivel educațional, la locul de muncă, precum și în activitățile curente, cum este mersul la cumpărături, de exemplu.

Relația obezitate – Covid-19

”Studiile desfășurate până în prezent au concluzionat că obezitatea (imc >= 30kg/m2 ) crește riscul de moarte al pacienților diganosticați cu Covid 19. Această creștere ar putea fi determinată de asocierea de boli cronice de care suferă un pacient cu obezitate (diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterială), care cresc și ele independent mortalitate bolanvilor de Covid 19. Dar sunt și alți factori care afectează nivelul de oxigenare la nivelul țesuturilor, influențat de capacitarea pulmonară redusă și forța redusă a musculaturii respiratorii”, a mai spus medicul.