Dieta bogată în grăsimi combinată cu fructoza lichidă poate provoca boala ficatului gras non-alcoolic (studiu)

Dieta bogată în grăsimi combinată cu fructoza lichidă poate provoca boala ficatului gras non-alcoolic (studiu)

O dietă bogată în grăsimi nu este suficientă pentru a provoca o boală hepatică grasă pe termen scurt. Totuși, dacă această dietă este combinată cu aportul de băuturi îndulcite cu fructoză lichidă, acumularea de grăsimi în ficat se accelerează și poate apărea hipertrigliceridemia, un factor de risc cardiovascular. Acest lucru este explicat într-un studiu pe un model experimental de șoarece, publicat în revista Molecular Nutrition and Food Research.

Metabolismul fructozei și lipidelor

Fructoza este unul dintre cei mai comuni îndulcitori din industria alimentară. Acest zahăr simplu (monozaharid) este obținut industrial din sirop de porumb, produs derivat din această graminee. Cu o mare putere de îndulcire și cu costuri reduse de producție, fructoza este folosită de industria alimentară pentru a îndulci băuturile, sosurile și alimentele procesate, în ciuda dovezilor științifice care o asociază cu boli metabolice care reprezintă factori de risc ai patologiilor cardiovasculare.

Potrivit noului studiu, efectul cauzat de fructoză în creșterea sintezei acizilor grași în ficat este mai decisiv decât introducerea externă a grăsimilor prin alimentație. „În dietele bogate în grăsimi care sunt suplimentate cu fructoză lichidă, această monozaharidă este capabilă să inducă o creștere a lipogenezei de novo, adică formarea grăsimilor prin zahăr, și o inhibare a oxidării lipidelor din ficat”, spune prof. Juan Carlos Laguna. „În special, aportul de fructoză afectează direct expresia și activitatea factorului nuclear ChREBP. Odată activat, acest factor determină o creștere a expresiei enzimelor care controlează sinteza hepatică a acizilor grași”, continuă acesta. „Paralel, aportul de fructoză reduce activitatea receptorului nuclear PPARalfa, care este principalul responsabil pentru controlul exprimării genelor ce codifică enzimele implicate în oxidarea acizilor grași (mitocondriali și peroxizomi) din ficat”.

După cum se precizează în studiul preclinic, combinația dintre grăsimile saturate de origine alimentară și inducerea sintezei endogene a acizilor grași este cea care provoacă apariția ficatului gras. „Mai mult, descriem pentru prima dată că fructoza, spre deosebire de dietele bogate în grăsimi, mărește expresia proteinei PNPLA3, asociată cu apariția hipertrigliceridemiei, un factor de risc pentru bolile cardiovasculare”, notează Núria Roglans, co-autor al lucrării.

Boala ficatului gras non-alcoolic

Mai multe studii epidemiologice au legat consumul de băuturi îndulcite cu fructoză de boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD – non-alcoholic fatty liver disease), o patologie pentru care nu există încă o terapie farmacologică specifică. La acești pacienți, lipogeneza de novo contribuie cu până la 30% din lipidele acumulate în ficat, în timp ce la persoanele sănătoase, această sinteză aduce doar 5% din lipidele hepatice.

Modelul animal caracterizat de echipă va prezenta un potențial interes pentru a studia viitoarele medicamente în tratarea bolii ficatului gras non-alcoolic (NAFLD). „Oamenii cu această patologie au o sinteză endogenă de lipide în ficat mai mare decât oamenii sănătoși. Prin urmare, efectele descrise în acest studiu ar putea apărea și la oameni”, notează experții.

„Din păcate, ficatul gras este punctul de plecare pentru patologii mai grave, precum steatohepatita și ciroza. Este o patologie practic asimptomatică, deși în unele cazuri pot apărea și unele tulburări digestive ușoare nespecifice. În afară de respectarea unei alimentații sănătoase și a activității fizice, nu există deocamdată un tratament eficient împotriva acestei patologii.”

Efectele descrise în studiu sunt observabile numai dacă fructoza este luată sub formă lichidă. „În ceea ce privește băuturile îndulcite, fructoza se absoarbe rapid și ajunge masiv la ficat, producând modificările metabolice descrise. Ca o comparație, am putea vorbi despre apariția unei supradoze de fructoză atunci când aceasta este luată în băuturile îndulcite”, notează echipa. „Cu toate acestea, atunci când mâncăm fructe, cantitatea de fructoză luată este mult mai mică în comparație cu o băutură îndulcită. De asemenea, procesul de mestecare a acesteia și prezența altor elemente în fruct, precum fibrele, încetinește absorbția fructozei și sosirea sa la ficat”, concluzionează autorii.