Aproape toate dovezile care fac legătura între obezitate și risc de cancer provin din studii realizate pe grupuri mari de oameni, un tip de studiu observațional. Însă datele din studii observaționale pot fi dificil de interpretat și nu pot stabili cu certitudine că obezitatea provoacă cancer, din cauză că persoanele obeze sau supraponderale pot fi diferite de persoanele cu greutate normală și în late moduri, decât cantitatea de grăsime corporală. Iar aceste diferențe ar putea fi cauza riscului de cancer, și nu neapărat obezitatea.

În ciuda limitărilor studiului observațional, există date concludente care corelează cantitatea mare de grăsime corporală cu risc crescut de cancer, mai ales de tipul:

  • cancer endometrial: femeile supraponderale și obeze au un risc de 2 până la 4 ori mai mare de a face cancer de acest tip (al mucoasei care căptușește uterul), iar femeile cu obezitate extremă au risc de 7 ori mai mare. Riscul crește odată cu creșterea în greutate în viața adultă, mai ales la femeile care nu au făcut niciodată terapie hormonală pentru menopauză.
  • adenocarcinom esofagian: riscul este dublu pentru persoanele cu greutate peste normal și de 4 ori mai mare pentru obezitate extremă
  • cancer gastric: riscul de a face cancer al cardiei gastrice (partea de sus a stomacului, cel mai aproape de esofag) este de 2 ori mai crescut pentru persoanele obeze
  • cancer al ficatului: bărbații au risc mai crescut decât femeile
  • cancer renal: asocierea cancerului renal cu obezitatea este independentă de asocierea cu hipertensiune arterială, un risc cunoscut pentru cancerul renal
  • mielom multiplu: persoanele cu greutate peste normal au un risc ușor crescut de a dezvolta acest tip de cancer
  • meningiom: riscul de a dezvolta această tumoră cu creștere lentă în membranele care înconjoară creierul și măduva spinării este cu 50% mai mare la persoanele obeze și cu 20% mai mare la cele supraponderale.
  • cancer pancreatic: risc de 1,5 ori mai mare la persoanele obeze
  • cancer colorectal: risc crescut cu aproximativ 30% la persoanele cu greutate excesivă, față de cele cu greutate în limite normale, bărbații fiind mai afectați ca femeile
  • cancer al vezicii biliare: risc cu 20% mai crescut la supraponderali și 60% mai crescut la obezi, femeile fiind mai afectate ca bărbații
  • cancer de sân: un IMC mare la femeile în postmenopauză este asociat cu risc crescut pentru acest cancer, mai ales la cele care nu au folosit niciodată terapii hermonale. Tumorile care apar sunt, de regulă, ale receptorilor hormonali. Prin contrast, la femeile obeze și supraponderale, aflate în premenopauză, riscul este mai scăzut cu 20%. Obezitatea este factor de risc și pentru bărbați.
  • cancer ovarian: risc ușor crescut
  • cancer tiroidian: risc cu 10% mai mare

Cum infuențează obezitatea riscul de cancer

Persoanele obeze au, în mod obișnuit, inflamație cronică la un nivel scăzut, care, în timp, poate provoca daune ADN-ului, care să ducă la cancer. Persoanele cu greutate peste normal au risc mai mare de a prezenta afecțiuni și tulburări legate de, sau care provoacă inflamații cronice locale, cunoscute ca factori de risc pentru anumite tipuri de cancer. De exemplu, inflamația cronică locală indusă de refluxul gastroesofagian sau de esofagul Barett reprezintă o cauză probabilă a adenocarcinomului esofagian.

Țesutul gras, sau adipos, produce cantități excesive de estrogen. Nivelurile ridicate ale acestuia au fost asociate cu cancere ale sânului, endometriale, ovariene și altele.

Celulele grase produc adipokină, hormon care stimulează sai inhibă creșterea celulei. De exemplu, nivelul unui anumit tip de adipokină (numită leptină, care pare să stimuleze proliferarea celulară) crește în sânge odată cu acumularea de grăsime. O altă adipokină, adiponectină, care este mai abundentă la persoanele cu greutate normală, față de obezi, pare să aibă efecte antiproliferare. Celulele grase pot avea efecte directe și indirecte asupra altor regulatori de creștere.

Alte mecanisme, prin care obezitatea poate influența factorii de risc ai cancerului includ modificări ale proprietăților mecanice ale schelei ce susține celulele sânului, răspuns imun alterat și stres oxidativ.