O dietă bogată în grăsimi perturbă funcționarea normală a intestinului și acest lucru poate contribui la riscul bolilor cardiovasculare, potrivit unui studiu recent, publicat în revista Science.

Cercetătorii au investigat legătura dintre dietele grase, microbii intestinali și riscul de a dezvolta boli de inimă la șoareci, iar constatările pot pune în lumina mecanismul exact prin care dietele bogate în grăsimi cresc riscul bolilor cardiovasculare, cât și modalități prin care să prevenim aceste rezultate negative. Până de curând, oamenii de știință nu erau siguri de mecanismul exact prin care microbii intestinali au cauzat boli de inimă. Acum cercetătorii de la Centrul Medical al Universității Vanderbilt, din Nashville, TN, și-au propus să explice acest fenomen.

O dietă bogată în grăsimi, cum ar fi una care include mult fast-food, crește riscul bolilor cardiovasculare. Acest tip de dietă interferează cu funcționarea normală a intestinului și stimulează creșterea microbilor dăunători. În plus, microbii intestinali transformă substanțele chimice din alimentele grase într-un metabolit numit TMA (trimetilamină), care promovează ateroscleroza, o tulburare în care formarea plăcilor îngustează arterele.

 Dieta, microbiota și bolile de inimă

După cum explică Organizația Mondială a Gastroenterologiei, alimentele pe care le consumăm au ​​interacțiuni complexe cu intestinul, inclusiv cu microbiota sa. Microbiota intestinală joacă un rol important în sănătatea umană și în prevenirea bolilor. Ca urmare, modificările funcționării sale regulate pot juca un rol important în anumite afecțiuni, cum ar fi sindromul intestinului iritabil, obezitatea și bolile cardiovasculare.

Cercetările efectuate pe șoareci arată că expunerea cronică la o dietă bogată în grăsimi dăunează epiteliului intestinal și provoacă inflamații de grad scăzut. De asemenea, arată că o dietă bogată în grăsimi interferează cu funcțiile generatoare de energie ale mitocondriilor. Cercetările echipei au fost inspirate de un studiu anterior care a arătat efectul negativ al dietelor bogate în grăsimi asupra intestinului și a microbiotei intestinale.

„Am emis ipoteza potrivit căreia deteriorarea mucoasei intestinale cauzată de o dietă bogată în grăsimi ar putea provoca modificări negative la nivelul microbiotei intestinale, inclusiv extinderea bacteriilor dăunătoare (de exemplu, Enterobacteriaceae) și promovarea bolilor”, a spus Dr. Mariana Byndloss, coordonatoarea cercetărilor, profesor asistent de patologie, microbiologie și imunologie la Centrul Medical al Universității Vanderbilt.

„Cercetările noastre arată că celulele gazdă, în special epiteliul intestinal, joacă un rol crucial în modularea funcției microbiotei și pot activa sau dezactiva căile metabolice din microbi care vor afecta în mod direct riscul anumitor boli.”, a mai adăugat aceasta. Acest lucru susține studiile anterioare care arată că un epiteliu intestinal sănătos este important în susținerea microbilor benefici și menținerea sănătății intestinale.

Cercetătoarea a subliniat necesitatea unei înțelegeri complete a relației dintre gazdele umane și microbii intestinali. „Înțelegând pe deplin relația dintre gazdă, respectiv noi, și microbii intestinali, atât într-o stare de sănătate bună, cât și pe timp de boală, vom putea concepe terapii care vor fi eficiente în controlul obezității și al afecțiunilor asociate obezității, cum ar fi bolile cardiovasculare.”

Testarea ipotezelor

Oamenii de știință au folosit modele animale în testarea ipotezelor lor. În primul rând, au observat că în dietele bogate în grăsimi, microbiota intestinală a transformat colina din dietă în trimetilamină. Acesta a fost în continuare transformat în trimetilamină N-oxid (TMAO) de către ficat. TMAO modifică metabolismul colesterolului, ducând la formarea depozitelor de placă în artere, ceea ce duce la ateroscleroză.

De asemenea, echipa a observat că o dietă bogată în grăsimi a perturbat funcțiile regulate ale mitocondriilor, ducând la creșterea producției de oxigen și nitrați. În consecință, aceste gaze au alimentat creșterea microbilor, cum ar fi Escherichia coli. Aceste descoperiri au confirmat ipotezele cercetătorilor cu privire la rolul dietelor bogate în grăsimi asupra apariției bolilor. De asemenea, au explicat mecanismele precise prin care ar putea apărea aceste boli.

Într-o constatare-cheie, cercetătorii au demonstrat că, după tratamentul cu acidul 5-aminosalicilic (un medicament pentru tratamentul bolii inflamatorii intestinale), au fost restabilite nivelurile normale de oxigen și nitrați ale mitocondriilor. Mai mult, medicamentul a încetinit, de asemenea, creșterea TMAO circulant la modelele animale. Însă cercetătorii recunosc că studiul lor a avut limitări. În primul rând, și-au efectuat cercetările pe șoareci, nu pe oameni. În al doilea rând, studiul nu a arătat o creștere a bolilor cardiovasculare.

Cu toate acestea, există planuri pentru studii care să demonstreze că o creștere a TMAO datorată unei diete bogate în grăsimi, stimulează direct ateroscleroza și bolile cardiovasculare. Dr. Byndloss și echipa ei intenționează, de asemenea, să exploreze rolul relației gazdă-microb în dezvoltarea altor boli. Și prima lor zonă de interes ar putea fi cancerul colorectal. Până atunci, ei sunt mulțumiți de faptul că studiul lor a reușit să demonstreze modul în care alegerile dietetice pot promova supraviețuirea microbilor nocivi din intestin.

 

Sursa: medicalnewstoday.com