Ratele de supraviețuire ale pacienților cu diverse forme de cancer se îmbunătățesc, dar acesta rămâne principala cauză de deces provocat de boală, pentru persoanele cu vârstă de peste un an, din Uniunea Europeană (UE). Ar putea să fie exercițiile fizice una dintre soluțiile de luptă cu cancerul? Dacă ar fi așa, de cât de multă activitate fizică am avea nevoie pentru a obține beneficii reale, pentru copii și adulți?

Mulțumită avansului în domeniului medical, pacienții tineri și bătrâni care suferă de cancer pot spera acum la o calitate mai bună a vieții. Cu toate acestea, în ciuda progreselor înregistrate, cifrele sunt încă deprimante. Este, în special, cazul copiilor și adolescenților. Potrivit Societății Europene pentru Oncologie Pediatrică, la fiecare 15 minute, o familie din Europa primește vestea șocantă că copilul lor suferă de cancer.

Dovezile se înmulțesc. Exercițiile fizice pot fi o modalitate de a adresa această realitate dură. Cu toate acestea, exercițiile fizice sunt, de cele mai multe ori, ultimul lucru care trece prin mintea unei persoane diagnosticate cu cancer.

Dar oare ar putea exercițiile fizice să devină una dintre metodele principalele de tratament împotriva cancerului pentru tineri, ajutându-i să ducă o viață mai lungă și sănătoasă?

Lipsa de activitate fizică este printre cele mai întâlnite efecte secundare ale tratamentelor împotriva cancerului, la copii și adolescenți. La adulți, acest efect secundar este adresat prin terapii adaptate, formate din serii de exerciții fizice, denumite exerciții oncologice, din ce în ce mai acceptate ca formă de tratament. Aceste exerciții vizează corpul în ansamblu și implică o gamă largă de activități, de la exerciții de respirație, echilibrare sau aerobice, până la stretching sau antrenamente de forță.

Terapia prin exerciții fizice și rolul tehnologiei digitale din domeniul medical

„Studiile realizate în urma intervențiilor prin exerciții fizice la bolnavii de cancer adulți au evidențiat efectele benefice ale exercițiilor fizice asupra performanței musculare și cardio-respiratorii, în timpul și după tratamentul medical”, spune Prof. Dr Jörg Faber, directorul Centrului de cancer pentru copii de la Centrul Medical Universitar din Mainz, Germania. „Mai mult, aceste beneficii pot fi asociate unei îmbunătățiri semnificative, în timp, a stării generale de sănătate fizice și psihice a pacienților și cu o diminuare a efectelor secundare frecvente, ca starea de oboseală”. În ciuda succesului înregistrat la adulți, exercițiile oncologice nu au fost adaptate încă pacienților mai tineri.

Și mai important, încă avem puține dovezi că exercițiile oncologice pot îmbunătăți viețile copiilor și adolescenților bolnavi de cancer. Puține studii științifice au fost realizate pe marginea beneficiilor exercițiilor asupra bunăstării fizice și psihice la pacienții tineri care suferă de cancer, crede Sandra Stössel, om de știință, expert în rolul exercițiilor fizice și coordonator al programului pediatric de exerciții oncologice de la Centrul de cancer pentru copii.

Mulți dintre copiii care suferă de cancer, în UE, nu au acces la exerciții fizice adaptate vârstei pentru atinge nivelul dorit de activitate fizică.

Un studiu realizat de Centrul Medical Universitar din Mainz a arătat că exercițiile oncologice pot avea efecte pozitive și în aceste cazuri. „Mulți copii din UE cu cancer nu au acces la programe de antrenament cu exerciții adaptate vârstei, pentru a ajunge la nivelul dorit de activitate fizică”, a adăugat medicul Marie Neu, coordonator al Centrului de cancer pentru copii. „Exercițiile trebuie adaptate diverselor fiziologii și medii sociale din care provin copiii”.

Avem nevoie de mai multe studii și de un eșantion mai mare pentru date clare. Este, de asemenea, important să aflăm cât de multe exerciții fizice sunt necesare pentru efecte semnificative.

Prof. Dr. Faber, alături de doi colegi, coordonează acum cel mai amplu studiu pe marginea efectelor exercițiilor fizice asupra succesului tratamentului copiilor bolnavi de cancer, parte a proiectului FORTE. Aceștia încearcă să identifice doza adecvată de exerciții fizice – intensitatea și frecvența trebuie adaptate individual. La studiu participă, în total, 450 de subiecți, cu vârste

între 4 și 21 de ani, cu diverse forme de cancer, parte a unor programe de tratament intensiv împotriva cancerului.

Partenerii proiectului, Universitatea Oxford Brookes și IMM-urile germane Nurogames și Pixformance Sports au dezvoltat deja un program cu elemente de realitate augmentată (RA) și o aplicație pentru exerciții fizice care va fi adaptată și utilizată pe parcursul studiului. Realitatea augmentată permite eficientizarea și personalizarea exercițiilor, iar aplicația selectează exercițiile de reabilitare specifice vârstei pacientului și nevoilor individuale. Nouă spitale din Europa (Danemarca, Franța, Germania, Italia, Slovenia, Spania și Marea Britanie) vor implementa un program de tratament axat pe exerciții fizice personalizate pentru pacienții cu cancer.

Aceste tehnologii digitale permit aplicarea tratamentului de către membrii familiei, la domiciliul pacientului.

„Eeste un pas esențial în implementarea exercițiilor oncologice personalizate ca terapie cheie, inovatoare, auxiliară pentru bolnavii de cancer, putând îmbunătăți sănătatea fizică și psihică a copiilor, adolescenților și tinerilor adulți din UE și din afară,” observă Prof. Dr. Faber. „Sunt șanse ca terapia prin exerciții fizice să devină în viitor terapie auxiliară standard pentru bolnavii de cancer.”

În 2020, în UE, peste 156.000 de persoane au murit din cauza cancerului colorectal (CRC). Aceasta este a doua cea mai întâlnită formă de cancer. Bente Klarlund Pedersen, profesor de medicină integrată la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, vrea să demonstreze că exercițiile fizice obișnuite pot întârzia sau reduce riscul reapariției tumorilor la pacienții cu CRC, cu metastaze la ficat. Sunt suficiente date care sprijină această idee. Problema este că aceste date provin din studii pre-clinice. „Nu am transferat încă aceste observații promițătoare într-un format clinic specific,” a declarat Prof. Pedersen.

La fel ca în cazul copiilor cu forme de cancer, pacienții cu cancer extins de la colon sau rect spre ficat sunt slab reprezentați în cercetările despre rolul exercițiilor fizice oncologice.

„Integrarea exercițiilor fizice în tratamentul standard ar putea avea un potențial nebănuit în rândul acestei populații în ameliorarea efectelor bolii, impactul diverselor simptome sau calitatea vieții”, a explicat Prof. Pedersen, care este și directorul Centrului de Inflamații și Metabolism și al Centrului TrygFonden pentru Cercetarea Activității Fizice de la Righospitalet, Spitalul Universitar din Copenhaga.

Și ea caută să afle doza optimă de exerciții fizice, prin studierea diferențelor la nivelul frecvenței, duratei sau intensității exercițiilor la pacienții cu CRC, parte a proiectului POET-mCRC. Vor fi utilizate două doze – moderată și intensă –pentru a examina dacă pot fi obținute beneficii suplimentare prin ședințe intense de antrenament.

Pacienții din studiu, cu CRC, vor fi incluși într-un program de antrenament de 6 luni care presupune 300 sau 150 de minute de exerciții fizice pe săptămână. Modificările asupra condiției fizice generale și a sistemului imunitar vor fi evaluate înainte și după perioada de antrenament. Va fi, de asemenea, evaluat intervalul de întârziere a formării de noi tumori.

Lipsesc și aici dovezile clare. „Exercițiile pot contribui la menținerea masei musculare și rezistenței pacientului”, a observat Prof. Pedersen. „Știm deja că exercițiile fizice diminuează riscurile apariției a 13 tipuri diferite de cancer, inclusiv cancerul de colon și de sân, însă, până în prezent, au fost realizate puține cercetări care să arate dacă exercițiile fizice previn reapariția cancerului, după îndepărtarea tumorilor.”

Cancerul, o problemă care ne privește pe toți

Comisia Europeană intenționează să dezvolte o Uniune Europeană a Sănătății puternică, în care toate cele 27 de State Membre să colaboreze pentru îmbunătățirea prevenției, tratamentului și îngrijirii post-afecțiune în cazul unor boli precum cancerul. Există câteva inițiative în acest sens. Una dintre ele este Planul european de combatere a cancerului, un răspuns al UE la nevoia urgentă de reînnoire a angajamentului pentru prevenirea, tratamentul și asistența medicală pentru bolnavii de cancer. O altă inițiativă este Misiunea Horizon Europa pentru combaterea cancerului.

Nu există niciun semn de îndoială legat de faptul că un stil de viață activ contribuie la prevenirea apariției cancerului. Trebuie

doar să obținem dovezi concrete cu privire la faptul că anumite forme și niveluri de intensitate a exercițiilor fizice nu doar ajută pacienții să supraviețuiască, ci și să se simtă bine, chiar și cu diagnostic de cancer. Profesorii Faber și Pedersen și echipele lor de cercetare vor cerceta acest subiect în viitorul apropiat.

Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate de UE. Acest articol a fost publicat inițiat în Horizon, Revista UE de Cercetare și Inovare.